Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Numai Dumnezeu mă știe, cât am colindat
Râule cu apă lină
La-să treacă de la mine câte am îndurat
Azi mi-e sufletul ca o zi senină
Sufletul mi-e zi senină
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Nu mă latră nici un câine, pietrele mă știu
Și prin lumea cea trufașă
Știu acum că niciodată nu e prea târziu
Să te strig, pădure, și să-mi faci cămașă
Fă-mi din umbra ta cămașă
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
(...)
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Stau acum să se unească cerul de pământ
Cu lumina sunt de-o seamă
Nu mai rătăcesc prin lume ca o frunză-n vânt
De oriunde-aș fi, glasul lor mă cheamă
Rădăcinile mă cheamă
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!
