Moara cu noroc

Ioan Slavici făcea pe nebunu'. În 1881 S-a gândit să scrie "Moara cu noroc", O nuvelă psihologică, da' el nu-i psiholog. Nu! El era scriitor. Opera e-n gen epic, are narator Demiurg, ominiscient, narațiune obiectivă, La persoan-a treia, heterodiegetică, Focalizare zero și viziune din spate – Elementele formulei narative, frate! Tema era parvenirea, O condamnă, fiindcă strică firea Omului, gen, caracterul uman, Îl făcea să fugă doar după bani. Moara cu noroc – simbol antitetic Cu realitatea, e un spațiu malefic. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Ghiţă vrea să cumpere moara cu noroc. Mă-sa Anei îi spune: "nu fi dobitoc, Fii mulțumit cu sărăcia, nu pus pe-mbogăţit, Liniștea colibei tale te face fericit." N-a ascultat-o pe babă și-a făcut bani. Totu' mergea bine pân' a dat de un mare golan, Lică Sămădăul, un porcar de top, Adică fraieru' purta haine Porc... E-o influență proastă, fiindcă La proces Ghiţă-ncepe să mintă, Devine complice la crimă și Uită de familie și de principii. Lică face combinații cu Ghiţă Ca să îi ia banii de la puşculiţă. O porceşte și pe scroafa de Ana. Ghiţă se enervează și scoate lama. Gata șmecheria! Îl ia nebunia și-și omoară soția, Apoi, ca să se termine totul drăguț, Ghiţă e omorât de Răuţ (mi-e răuţ). Lică fuge ca să nu-l prindă Pintea Şi se dă cu capu' de copac – îi zboară mintea. Moara cu noroc ia foc, Bătrâna dă vina pe destin și asta-i tot. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Compoziția-i circulară, Se termină și-ncepe cu spusele bătrânei. Compoziția-i și scalară, Bazată pe gradație și descripţii, pe bune. Avem cupluri antitetice: Ghiţă și Lică, Mama Anei și Ghiţă, Ana și Lică. Alter-ego-ul narațiunii e mama Anei, Care-ndeplineşte misiunea moralizatoare. Moduri de expunere: Primu' e descriere Și monolog interior, e logic, că Ajută la analiza psihologică, Și dialog, dialog, dialog, ia-o ușor, Asta-i pentru portretizarea personajelor. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. "Moara cu noroc" – Ioan Slavici, Domnu' Ioan Slavici. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Moara cu noroc, moara cu noroc, Ghiţă-i viu cu ghinion, moare cu noroc. Incidența socială asupra psihologicului, Despre asta-i vorba, Că e bine când e fiecare la locul lui, Dar mulți riscă, fiindcă vor bani. Soluția a fost dată de la început, Da' Ghiţă n-a ascultat bătrâna Și fuga după bani l-a omorât – Așa se întâmplă întotdeauna.