Apatrizi

Cu toate că-ncă doare, mă bucur să te revăd Când apele se revarsă peste liniștea noastră Nu ne-a rămas decât sa credem în noi Nu ne-a rămas decât sa credem în noi Spirite frânte, nopți amorție Tot ce e plin de viață se ofilește când e pus în cuvinte Pleacă departe, cât vezi Cu ochii pe care nu-i crezi! Departe, cât vezi Cu ochii pe care nu-i crezi! Cu toate că-ncă doare, mă bucur să te revăd Când apele se revarsă peste liniștea noastră Nu ne-a rămas decât sa credem în noi Nu ne-a rămas decât sa credem în noi Să nu mă uiți, să nu te uiți Râmâi mereu in umbră, în umbra care doare În umbra care va avea mereu o margine arsă de soare Pleacă departe, cât vezi Cu ochii pe care nu-i crezi! Departe, cât vezi Cu ochii pe care nu-i crezi!