Unde oare

Mărturie stau și norii în fereastră grei Că n-ai mai privit de-o vreme drept în ochii mei, Dau tristețea mea pe-o vorbă care-ar mai putea Să-mi răspundă la-ntrebare făr-a ezita, Să-mi răspundă la-ntrebare făr-a ezita Unde, oare, unde am greșit În tăcere dacă te-am iubit, Unde, oare, unde am greșit Dacă te-am iubit Când ai apărut, iubire, drept în calea mea, Am crezut ca viața toată tu mi-o vei schimba, De atunci, la mine-n suflet s-a aprins o stea, Azi e singură și-așteaptă să mai spui ceva, Azi e singură și-așteaptă să mai spui ceva Unde, oare, unde am greșit În tăcere dacă te-am iubit, Unde, oare, unde am greșit Dacă te-am iubit Unde, oare, unde am greșit În tăcere dacă te-am iubit, Unde, oare, unde am greșit Dacă te-am iubit Frazele se rup în două când vreau să-ți vorbesc Și repet aceleași gânduri ce mă urmăresc: Dacă-n vorbe mai e vreme pentru "da" sau "nu", Nu știu, dar privesc iar locul unde nu ești tu, Nu știu, dar privesc iar locul unde nu ești tu Unde, oare, unde am greșit În tăcere dacă te-am iubit, Unde, oare, unde am greșit Dacă te-am iubit Unde, oare, unde am greșit În tăcere dacă te-am iubit, Unde, oare, unde am greșit Dacă te-am iubit (Unde, oare, unde am greșit) (În tăcere dacă te-am iubit,) (Unde, oare, unde am greșit)