Copacul

În grădina casei mele e copacul Care cântă și pe frunze și pe vânt Care știe tot ce-mi place și ce simt Care știe cântecul ce-n gând îl cânt În grădina casei mele e copacul Care-mi spune să fiu mândru cum e el Care-mi spune să-mi țin fruntea dreaptă tot mereu Fie ploaie, fie soare, fie nori Tot ca el Copacul demn se-nalță în grădina mea Încărcat de roade și de noapte grea Au încercat dușmani să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat Copacul demn se-nalță în grădina mea Amețit de soare, de lumina grea Acest copac e trup din trupul țării sfânt Și-o fi veșnic pe pământ În grădina casei mele e copacul Stă de pază și la bine și la greu Simt in brațe lemnul tare și-l sărut mereu Și copacul se transformă dintrodat' Sunt chiar eu Copacul demn se-nalță în grădina mea Încărcat de roade și de noapte grea Au încercat dușmani să-l culce la pământ și să-l știe-ngenunchiat Copacul demn se-nalță în grădina mea Amețit de soare, de lumina grea Acest copac e trup din trupul țării sfânt Și-o fi veșnic pe pământ