Am pierdut, câteodată prea mult,
Regăsind, altădată puţin
Este lumea, c-un tragic balans,
Intr-a crede, și-a nu în destin
Ce-i iubirea,
Nu știm sau chiar știm;
Invizibilă, cifra cu doi,
Când sunt plopii în suflet impari
și impari, suntem iată și noi
Da, aşa e viața si veşnic noi iubim
Altfel n-am trai,
Prin continentul iubirii să nu fim
Călători în o zi
Să iubim,
Să iubim
Să iubim,
Altfel viața ne trage la sorţi;
Cât pe lume mai sunt oameni buni,
Cât mai sunt, oameni buni pe la porți;
Da, aşa e viața si veşnic noi iubim
Altfel n-am trai,
Prin continentul iubirii să nu fim
Călători în o zi
Mai romantici,
(În seara de mai)
Fericiți că un sincer cuvânt,
Să iubim cu tot cerul din noi
Cât nu e (cât nu e), prea târziu (prea târziu), pe Pământ.
