Tablouri

Tre' să alegi înțelepciunea Noi artiștii ar trebui să fim cei ce cântă îmi pare rău c-am rănit Și oamenii când ascultă să simtă că Și lor le pare rău c-au rănit pe cineva Așa ar fi o lume mai bună și înțeleaptă Sau poate mai dreaptă cumva Da' nu sunt cântece așa, da' nu sunt cântece așa Toate sunt, "uite ce mi-ai făcut" Noi cântăm despre faptul c-am fost răniți Și oamenii retrăiesc ce transmitem Și își amintesc c-au fost răniți, părăsiți, înțeleși N-ai timp să înțelegi, cât timp nu înțelegi Ăla e timp în care pieri, nu trebuie să dureze atât Până când înțelegi, încearcă să înțelegi Mai devreme muzica mie mi-a salvat viața Sunt dator să salvez vieți, aia am înțeles Nu suntem aici să fim noi cei înțeleși Suntem aici să-i facem să înțeleagă Nu suntem puși să rămânem Da' tot noi artiștii rămânem tot primii ce pleacă Precum, luna plina în ore târzii Noi dăm lumii lumina prin poezii Și cuvinte ca fluor și culori de maidan Pictez tremurat ca Lidmila Grăjdan Pereți vechi, tablouri noi, lacrimi pe foi Rame stricate de timp fără voi Fără voia mea, fără a-mi dori altceva Aș fi căzut de mult dacă nu m-ar fi prins muzica Pereți vechi, tablouri noi, lacrimi pe foi Rame stricate de timp fără voi Fără voia mea, fără a-mi dori altceva Aș fi căzut de mult dacă nu m-ar fi prins muzica Pereți vechi, tablouri noi, lacrimi pe foi Rame stricate de timp fără voi Fără voia mea, fără a-mi dori altceva Aș fi căzut de mult dacă nu m-ar fi prins muzica Pereți vechi, tablouri noi, lacrimi pe foi Rame stricate de timp fără voi Fără voia mea, fără a-mi dori altceva Aș fi căzut de mult dacă nu m-ar fi prins muzica