Lyrics

Lumea asta ce credea cândva că știa cum stă treaba Și îmi tot explica da' degeaba, acum caramba Fuge din turmă lasă în urmă praf și brum că Doina și balada îmi răsună mie-n suflet încă Fiecare piesă scrisă de parc-ar fi ultima De prea mulți ani așa acum când nici n-ar mai conta Premii post-mortem voi dormeați când făceam artă Acum vă tot purtați de parc-am fost în aceeași barcă Când ați sărit voi primii în apă eu dădeam la vâsle Voi înotați grăbiți spre țărm ca să stați la șuste Bani și alte fuste, bucurii pe străzi înguste Când succesu' vieții întârzia s-apară sau se duse Prin alte zări și-n locul lui lovește ghinionul Lăsam dureri pe scenă, tremura și microfonul Mii de kilometrii și alte mii de sacrificii Le-am făcut să-nvețe picii că viața nu-nseamnă vicii Sticle și seringi n-o să-mi rezolve probleme O să păstrez doar fumul, trag în piept de-atâta vreme Încât devine o parte din mine atunci când nu mi-e bine Deci reține: fumul face serile mai line Și câștigi mai multe când îți propui puține Că io nu știu s-aștept nicio sâmbătă sau vineri Doar trăiesc liber să-mi permit să gândesc mai mult Că n-am vrut să vând timpul pentru orice n-am avut Și uite schimbul peste ani zi-mi dacă merită și tu Că până acum cine a răspuns a spus cu siguranță "nu" Prea târziu la libertate, prea devreme pentru acte Societate, bănci și rate și familii destrămate Asta-i tot ce ni se oferă, deci refuză cadoul Nu vezi pe nimeni fericit mergând o zi cu metroul În acest trai defect eu n-o să alerg pentru poze pe net sau un cec Încă prefer să primesc respect pentru ce scriu Nu știu ce altceva puteam să fiu Când sunt fiu al poeziei, un poet născut târziu Spiritu' nu mi-e contemporan, vin dintr-un alt maidan Când aveam același ceas dar fiecare alt cadran Și alte drumuri și-ncercări credeam că n-avem de ales Dar știam că am o șansă. era tot ce-am înțeles Puțini refuză ce primesc atunci când decide soarta Se urcă toți în tren dar destinația e alta
Writer(s): Voicu Adrian Lyrics powered by www.musixmatch.com
instagramSharePathic_arrow_out